Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit miercuri, la Palatul Cotroceni, pe prim-ministrul Republicii Malta, Joseph Muscat, context în care s-a poziţionat ferm împotriva ideilor vehiculate în ultimul timp cu privire la o Europă cu mai multe viteze – o Uniune a cercurilor concentrice.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, în opinia şefului statului, asemenea formule de reconfigurare a Uniunii ar putea conduce la dezintegrarea proiectului european.
“Șeful statului a subliniat că România se pronunţă pentru o Europă puternică, consolidată, unitară şi incluzivă”, se arată în comunicat.
Cu privire la dezbaterile referitoare la viitorul Uniunii Europene, preşedintele Klaus Iohannis a reconfirmat angajamentul ferm al ţării noastre de a contribui la consolidarea proiectului european. Șeful statului a reiterat că, pentru România, continuarea integrării la nivelul UE rămâne un obiectiv strategic.
În cadrul discuţiilor legate de viitoarele negocieri privind retragerea Marii Britanii din Uniune, şeful statului a accentuat importanţa deosebită a menţinerii unităţii celor 27 de state membre UE.
Preşedintele Iohannis a subliniat că, pentru România, este foarte important ca prevederile Acordului de retragere a Marii Britanii din Uniunea Europeană să asigure protejarea drepturilor şi intereselor cetăţenilor români aflaţi în Regatul Unit, astfel încât aceştia să poată beneficia şi după Brexit de drepturile deja dobândite.
Totodată, preşedintele Klaus Iohannis s-a pronunţat pentru un parteneriat deschis între Uniunea Europeană şi Marea Britanie după Brexit, arătând că Regatul Unit este un partener strategic al Uniunii şi este important ca acesta să rămână într-o relaţie cât mai apropiată de UE.
Prim-ministrul Joseph Muscat a prezentat priorităţile de mandat ale Preşedinţiei Consiliului UE, context în care preşedintele Iohannis şi-a exprimat susţinerea pentru acestea.
Cu această ocazie, şeful statului a subliniat interesul părţii române pentru un schimb de bune practici în ceea ce priveşte pregătirea Preşedinţiei Consiliului UE, în perspectiva exercitării de către ţara noastră a acestui mandat în primul semestru din 2019.
La rândul său, premierul maltez a punctat că în domeniul migraţiei îşi propune o abordare bazată pe gestionarea eficientă a graniţelor, pe flexibilitate, pe partajarea responsabilităţii între statele membre şi identificarea unor soluţii consensuale cu privire la viitorul politicii de migraţie şi azil. El a subliniat progresele obţinute până în prezent în acest domeniu, în special pe dimensiunea externă a migraţiei.
Preşedintele României a reiterat angajamentul ţării noastre de a implementa în continuare măsurile agreate la nivel european în acest domeniu şi a evidenţiat deschiderea părţii române pentru identificarea unor soluţii care să ţină cont de interesele tuturor statelor membre.