Asasinarea opozantului rus, Boris Nemţov, 55 de ani, fost vicepremier pe mandatul de preşedinte al lui Boris Elţîn, în plin centrul Moscovei, cu patru focuri de armă, confirmă, în opinia unor analişti, degradarea climatului politic în Rusia. Anchetatorii ruşi vorbesc de o crimă „minuţios planificată”, fără a distinge între pistele politice, ucraineană şi islamistă. Dacă Vladimir Putin a făcut promisiunea că „va face totul ca organizatorii şi executanţii acestui asasinat, calificat cinic şi laş, să-şi primească pedeapsa meritată” de analizat rămân mai multe scenarii. Se ştie că Boris Nemţov, ex-ministru reformator al lui Boris Elţîn, era un critic virulent al lui Vladimir Putin şi ca lider al Mişcării „Solidarnost”, alături de fostul campion mondial de şah Garry Kasparov, denunţase organizarea Jocurilor Olimpice de iarnă la Soci, solicitând un raport pe seama cheltuielilor făcute, în discuţie intrând presupuse fapte de corupţie. În anturajul lui Vladimir Putin se repetă că această moarte comandată este o provocare pentru destabilizarea Rusiei prin „relansarea isteriei anti-ruse în străinătate”. Pentru politologul Serghei Markov, apropiat puterii, asasinarea ar fi putut fi comisă de serviciile speciale ucrainiene, menită să destabilizeze guvernul rus. Nemţov denunţase ingerinţa rusă în Ucraina, fiind considerat element radical. Până în 2007, fusese consilier economic al preşedintelui Iuchtchenko, venit la putere după Revoluţia portocalie. O teză lansată după publicarea unor imagini cu autoturismul bănuit a fi fost al criminalilor, de televiziunea rusă Live News, sugera după plăcuţa de înmatriculare apartenenţa la republica musulmană Inguşeţia, din Caucazul de Nord, unde importante manifestări au avut loc în luna ianuarie pentru denunţarea publicaţiilor occidentale reprezentându-l pe profetul Mohamed. Comitetul de anchetă – poliţie şi FSB- evocă şi o pistă legată de viaţa privată a lui Nemţov. Partenera acestuia, un top model ucrainean de 30 de ani, se afla lângă el în momentul crimei. Singurele elemente concrete, deocamdată sunt următoarele: vineri seara târziu, ora locală 23.15, o maşină s-a apropiat de Boris Nemţov şi companioana sa în timp ce aceştia se plimbau, s-au tras mai multe focuri de armă, din care patru l-au atins, după cum a explicat ieri purtătorul de cuvânt al Ministerului de Interne, Elena Alexeeva. Comitetul rus de anchetă estimează în comunicatul său că „nu există nicio îndoială, crima a fost minuţios planificată”, alegându-se şi locul pentru această moarte, pe marele pod de piatră din vecinătatea Kremlinului, ceea ce înseamnă că organizatorii şi autorii crimei fuseseră informaţi asupra traseului victimei. Arma utilizată a fost un pistolet Makarov, o armă uşoară de mână aflată în dotarea poliţiei şi armatei ruse. Sâmbătă, fostul număr unu sovietic, Mihail Gorbaciov, a deplâns moartea lui Boris Nemţov. Pentru Vladimir Fedorovski, scriitor şi fost diplomat rus de origine ucraineană, absenţa elementelor concrete nu permite încă luarea unei poziţii. Boris Nemţov era antiteza lui Putin pe planul ideilor, dar nu reprezenta un pericol pentru liderul de la Kremlin, susţine Fedorovski. El nu exclude însă ca acest eveniment să confirme „degradarea climatului politic”, prin radicalizarea naţionalistă. Pentru Kremlin, Nemţov era un paria, văzut însă în Occident ca un curajos reformator liberal. Pentru Vladimir Putin acest asasinat pică prost: Ana Politkovskaia, Litvinenko şi alţi peste 40 de jurnalişti după anul 2000, au ucişi. Problema este următoarea: dacă moartea acestor opozanţi n-a fost orchestrată, atunci Kremlinul este incapabil de a asigura ordinea şi securitatea publică în Rusia. Şi într-un caz şi în celălalt confuzia persistă în planul argumentelor.
