Vineri, 4 februarie, ora 19:00, Filarmonica „Oltenia” Craiova vă invită să audiați Concertul gregorian pentru vioară si orchestră, din creaţia lui Ottorino Respighi, sub bagheta dirijorului BOGDAN VODĂ. La vioară va cânta ONDIN BREZEANU, reprezentant de marcă al şcolii moderne de interpretare. Seara se va încheia cu Simfonia nr. 3 în Fa major de Johannes Brahms.
În program:
Ottorino Respighi: Concertul gregorian pentru vioară și orchestră
– Andante traquillo – Allegro molto moderato
– Andante espressivo e sostenuto
– Finale. Allegro energico
Johannes Brahms: Simfonia nr. 3 în Fa major, op. 90
– Allegro con brio
– Andante
– Poco allegretto
– Allegro – Un poco sostenuto
BOGDAN VODĂ
Bogdan Vodă a absolvit specializările compoziție (cu Tiberiu Olah) și dirijat (cu Ludovic Bacs) la Universitatea Națională de Muzică din București. Actualmente este conferențiar univ. dr. al Departamentului de Compoziție din aceeași instituție. Predă compoziție, armonie, forme și analize, orchestrație etc. Conduce Orchestra Concerto a UNMB. A scris lucrări simfonice, concertante și camerale, care au fost interpretate în festivaluri naționale și internaționale. Are și o activitate de dirijor, cu prezențe la pupitrul majorității orchestrelor filarmonice din țară (a debutat, în 1994, la Filarmonica „Oltenia” din Craiova unde este, în prezent, dirijor permanent), cu turnee, concerte și înregistrări în Franța, Marea Britanie, Polonia, Slovacia, Spania, Turcia.
ONDIN BREZEANU
S-a născut în anul 1974 la Ploieşti, într-o familie de muzicieni. A debutat ca solist la vârsta de 14 ani cu Orchestra Simfonică a Filarmonicii de Stat „Paul Constantinescu” din Ploieşti, sub bagheta vestitului dirijor Ion Baciu, obţinând un deosebit succes cu interpretarea Concertului în sol minor de Max Bruch.
A început studiul viorii la vârsta de 6 ani, cu prof. Elena Istrate, la Şcoala de Muzică din Ploieşti şi a terminat studiile gimnaziale la Liceul de Muzică „George Enescu” din Bucureşti. După absolvirea Universităţii Naţionale de Muzică din Bucureşti, a continuat să se perfecţioneze ca violonist angajat în Orchestra simfonică a Filarmonicii din Ploieşti, unde timp de 9 ani a beneficiat de îndrumări din partea unor renumiţi dirijori precum Ion Baciu, Paul Popescu, Cristian Brâncuşi, Emanuel Elenescu, Ovidiu Bălan, Ilarion Ionescu-Galaţi etc.
În anul 2000 a fost angajat ca violonist și concertmaestru la Filarmonica Naţională a Libanului din Beirut şi profesor de vioară la Conservatorul Superior de Muzică din Beirut. În Liban a desfăşurat o intensă şi bogată activitate concertând sub bagheta unor cunoscuţi dirijori europeni şi arabi: Walid Gholmieh, Wojciech Czepiel (Polonia), Jan Stvan (Cehia), Jose Serebrier (Uruguay), Harout Fazlian. Repertoriul său bogat cuprinde lucrări din toate epocile, de la clasici până la moderni. A concertat în România, Italia, Marea Britanie, Franța, Coreea de Sud, Liban etc.
OTTORINO RESPIGHI
(1879 – 1936)
Reprezentant de frunte al simfonismului Italian din a doua jumătate a secolului XX, influențat în creația sa de estetica și procedeele componistice ale lui Rimski-Korsakov, Debussy și Richard Strauss, Ottorino Respighi excelează în domeniul orchestrației. Muzica sa pune în valoare cantabilitatea melodiilor italiene și spontaneitatea meridională, ceea ce îi conferă o largă accesibilitate. Nu de puține ori, Respighi se inspiră din muzica veche, izbutind să realizeze fascinante efecte sonore.
Concertul gregorian este al treilea concert pentru vioară al lui Ottorino Respighi, reflectând preocuparea și dragostea pentru cântul gregorian. Dedicat soției sale, concertul a fost scris în anul 1921, premiera având loc la Roma, un an mai târziu. Lucrarea păstrează arhitectura tripartită, două părți alerte încadrând mișcarea lentă. Muzica sa este caracterizată de o fascinantă originalitate, cu trasee melodico-armonice unice și alăturări timbrale dintre cele mai interesante.
JOHANNES BRAHMS
(1833 – 1897)
În vara anului 1883, Brahms şi-a petrecut vacanţa la Wiesbaden, una dintre staţiunile renumite ale Germaniei. Decorul superb şi atmosfera propice au favorizat înfiriparea unei noi simfonii. Era vorba de Simfonia nr. 3 în Fa major, op. 90, o lucrare profundă, care exprimă poate cel mai bine sentimentele şi atitudinea autorului: „… o simfonie a eroului nordic, a eroului desprins din asprimea legendarelor încleştări de luptă, trăind şi meditând în prezentul romantic. “ (Ioana Ştefănescu)
Prezentată în primă audiţie la Viena, la 2 decembrie 1883 (dirijor fiind Hans Richter), Simfonia s-a impus încă de la debutul său scenic în conştiinţa publicului, fiind apreciate naturaleţea comunicării artistice, precum şi fericita îmbinare dintre „naraţiunea“ dramatică şi tipicele învolburări romantice.
