Ansambluri din Dolj și din diferite zone etnofolclorice ale țării aduc pentru o zi, în centrul Craiovei, tradiții și obiceiuri populare ale verii, cele mai importante fiind legate de seceriş, dar şi de Sânziene, de combaterea secetei sau de Sf. Ilie. Reunite în Festivalul de datini și obiceiuri „Tradițiile verii” și însoțite de o paradă a portului popular, acestea vor putea fi văzute vineri, de la ora 18.00, în Piața „Mihai Viteazul”. Evenimentul se află la cea de-a IV-a ediție și este organizat de Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Dolj.
În tradiția populară, vara începe la Sf. Timotei (10 iunie) și durează până la Sf. Maria Mică (8 septembrie), acest interval fiind „măsurat” prin sărbători și obiceiuri populare păstrate din moși-strămoși. Câteva vor fi reamintite craiovenilor, prin Festivalul de datini și obiceiuri „Tradițiile verii”, de Ansamblul Folcloric „Cununa” din Agnita (Sibiu), Ansamblul Folcloric „Hora” și Ansamblul Folcloric „Burnasul” din Alexandria (Teleorman), Ansamblul Folcloric „Roua” din Cloșani-Padeș (Gorj), Ansamblul Folcloric „Liliacul” din Baia de Aramă (Mehedinți), Ansamblul Folcloric „Alunelul” din Pielești (Dolj), cărora li se va alătura Grupul „Trei Parale” din București. Artiștii au răspuns invitației reprezentanților Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Dolj, susținuți în organizarea evenimentului de Consiliul Județean Dolj, Primăria și Consiliul Local Municipal Craiova.
«„Tradițiile verii” reprezintă, după părerea mea și a colegilor mei care am construit acest proiect, o modalitate elegantă prin arhaicitate de reîntâlnire cu lumea rurală și obiceiurile estivale ale bunicilor și străbunicilor. Consider că în acest mod ne achităm onorabil datoria de conservatori și, în același timp, promotori ai celor mai frumoase manifestări tradiționale de vară întâlnite încă în lumea satului. Sânzienele, Paparudele, Sânpetru de vară, Caloianul, dar și obiceiurile din Săptămâna lui Sântilie sunt câteva dintre aspectele abordate de cele șase ansambluri participante care le vor aduce într-o reprezentare scenică pentru publicul din Craiova. Ceea ce este însă cel mai important este modul în care craiovenii au învățat să accepte ca valoros sau retrăiesc cu bucurie, alături de noi, organizatorii, ceea ce ne definește ca entitate culturală în context european. Le mulțumesc tuturor acelora care sunt alături de noi în construirea și promovarea proiectului, dar și celor care de patru ani ne sunt spectatori fideli», a declarat Amelia Etegan, manager al CJCPCT Dolj.
Spectacolul tradițiilor verii va începe la ora 18.00 și se va desfășura pe o scenă amplasată în aer liber, în Piața „Mihai Viteazul” din centrul orașului. Datinile și obiceiurile se vor însoți, desigur, de cântecul şi jocul popular pe care toate ansamblurile invitate le-au prezentat, până acum, și pe scenele unor festivaluri naţionale sau internaţionale. Accesul publicului va fi liber.
***
2004 este anul naşterii Ansamblului Folcloric „Alunelul” din comuna Pieleşti, judeţul Dolj, sub îndrumarea directorului Căminului Cultural Pieleşti, Marinela Paciurea. Constituit cu forţe artistice locale, ansamblul a primit ca nume de botez „Alunelul”, inspirat de cunoscutul joc popular oltenesc. Formaţiei de dansuri populare, de la începuturi, i s-au alăturat ulterior un grup de colindători şi câţiva solişti vocali. Instruiţi de coregrafa Margareta Chiurtu, 25 de copii din formaţia de juniori şi tot atâţia tineri dansatori aduc în faţa spectatorilor frumoase jocuri populare specifice regiunilor folclorice ale ţării. Cântecul popular autentic răsună în interpretarea solistelor ansamblului, crescute odată cu acesta şi dăruite cu un bogat repertoriu cu piese olteneşti. La Craiova, ansamblul ne aminteşte marea sărbătoare de Sf. Ilie, când în satele româneşti se împarte „porumb fiert”. Totodată, va bucura publicul cu un variat program artistic, în care se regăsesc cele mai importante momente din repertoriu.
***
Ansamblul de Cântece şi Dansuri „Burnasul” al Consiliului Judeţean Teleorman este o instituţie înfiinţată la 1 septembrie 1990, devenind în scurt timp un important mijloc de reprezentare pentru valorificarea creaţiei populare atât în Teleorman, cât şi în întreaga Românie. Valoarea acestui ansamblu şi înalta ţinută artistică a spectacolelor au fost recompensate cu înalte distincţii la numeroase festivaluri autohtone şi internaţionale. Egipt, Siria, Iordania, Turcia, Republica Moldova, Bulgaria, Italia, Spania, Belgia sunt câteva ţări în care mesajul spiritualităţii româneşti a fost transmis prin frumoasele dansuri, cântece şi costume populare. Din anul 1994 director al ansamblului a fost prestigiosul artist de muzică populară Liviu Vasilică. Printr-o muncă asiduă, el a reuşit să imprime acestuia o notă de acurateţe şi autenticitate rar întâlnite la alte ansambluri din ţară.
***
Ansamblul folcloric „Hora” îşi desfăşoară activitatea sub egida Liceului Teoretic „Al. I. Cuza” din Alexandria, în parteneriat cu Palatul Copiilor Alexandria şi Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Teleorman. Este unul dintre ansamblurile folclorice remarcabile din judeţul Teleorman, un adevărat mesager al folclorului românesc, al datinilor şi obiceiurilor străvechi şi al dansului popular tradiţional, membrii săi făcându-se remarcaţi prin purtarea costumelor populare autentice, cu o vechime considerabilă. Coordonat de prof. Chiar Florica, ansamblul este beneficiarul a numeroase premii la festivaluri şi concursuri (inter)naţionale de prestigiu.
***
Ansamblul „Liliacul”, din Baia de Aramă, este condus de cunoscuta şi îndrăgita solistă de muzică populară Elena Mimiş-Trancă. Originară din Plaiul Cloşanilor, interpreta a făcut ca generaţii întregi de copii să iubească tradiţiile, graiul, cântecul şi jocul popular din nordul Mehedinţiului. De-a lungul timpului, ansamblul a fost prezent în festivaluri naţionale de folclor, la celebra emisiune „Tezaur folcloric” a Televiziunii Române, precum şi în concerte şi emisiuni realizate de posturi de televiziune locale şi naţionale. Aici au crescut şi s-au format mulţi tineri care au ajuns în timp nume cu rezonanţă în folclorul mehedinţean. Un exemplu în acest sens este Olguţa Berbec, apreciată cântăreaţă de muzică populară.
***
Ansamblul de datini şi obiceiuri populare „Roua” din Cloşani – Padeş, judeţul Gorj, a fost creat ca secţie externă a Şcolii Populare de Artă din Târgu Jiu de Carmen Sarcină, instructor aici de tradiţii şi obiceiuri. Sunt aproape 40 de gorjeni iubitori de folclor în acest ansamblu, cu vârste de la 7 la 35 de ani, care reuşesc să dăruiască oamenilor şansa de a descoperi o zonă etnografică bogată şi frumoasă. Ansamblul a participat la peste 150 spectacolele şi festivalurile la în judeţul Gorj, dar şi în ţară, la Cluj, Reşiţa, Alba-Iulia, Constanţa, Iaşi, Petroşani, Bucureşti şi la Craiova.
***
Ansamblul Folcloric „Cununa” a pornit ca echipă de dansuri populare, în 1960, la Casa de Cultură „Ilarion Cocişiu” din Agnita, judeţul Sibiu, iar 15 ani mai târziu devenea Ansamblul de cântece şi dansuri „Cununa”. Până la începutul anilor ’90 participa la toate festivalurile naţionale importante şi câştiga valoroase premii, apoi a început să treacă graniţa, pentru afirmare la nivel internaţional, pe scene din Belgia, Grecia, Germania, Spania, Franţa. Coregrafii şi dansatorii au făcut şi muncă de cercetare şi au descoperit şi pus în valoare cântece, dansuri şi obiceiuri din zona folclorică a Ardealului de Sud, cu subzona „Valea Hârtibaciului”: „Cununa de grâu”, „Nunta de pe Hârtibaci”, „Apa – izvorul vieţii”.
***
„Trei parale” grupează tineri orăşeni atraşi de muzicile vechi specifice spaţiului carpatic, alăturând muzicilor tradiţionale româneşti şi pe cele ale altor popoare ce trăiesc aici (evrei, ţigani, etc.). Principalul responsabil de concepţia formaţiei este Florin Iordan (cobză, fluiere, cimpoi, țiteră), etnomuzicolog la Muzeul Ţăranului Român. Acesta şi-a câştigat o bogată cunoaştere a muzicilor tradiţionale româneşti prin multiple cercetări de teren pe care le-a făcut în lungul şi-n latul ţării. Îi stă alături Daniel Pop (voce, fluiere, percuţie, drâmbă), muzician cu o bogată experienţă în cântarea muzicilor vechi. Ceilalţi doi membri ai formaţiei sunt Beatrice Iordan (voce, cobză) şi Dinu Petrescu (percuţie). În demersul de reconstituire a acestui univers muzical, membrii grupului „Trei parale” se sprijină în primul rând pe transcripţiile de epocă pe care Anton Pann – psalt şi teoretician al muzicii bizantine – le-a adunat în câteva volume numite „Spitalul Amorului”. Se adăugă apoi expediţii prin sate şi lucrul cu diverşi muzicanţi bătrâni, audierea unor înregistrări vechi de teren realizate de Constantin Brăiloiu, scotocirea prin diverse culegeri de folclor muzical.
