„Bisericile româneşti din Valea Timocului” – o incursiune în viaţa spirituală a românilor de dincolo de Dunăre

0
141

La Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman” (Sala „Nicolae Romanescu”) a avut loc, marţi, o nouă dezbatere în cadrul campaniei de cunoaştere a românilor de peste Dunăre „Învaţă despre românii din Serbia”. Proiectul se derulează pe parcursul unui an şi prevede o serie de cursuri, dezbateri, mese rotunde şi seminarii despre istoria, geografia, cultura, tradiţia, spiritualitatea şi obiceiurile românilor din Valea Timocului, fiind implementat de Asociaţia Studenţilor Timoceni, în parteneriat cu Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, Consiliul Judeţean Dolj şi cotidianul regional „Cuvântul Libertăţii” din Craiova. Tema supusă dezbaterii a fost „Bisericile româneşti din Valea Timocului – Bisericile româneşti din Banatul Sârbesc”, asta după ce lunile trecute s-a discutat despre istoria românilor din Valea Timocului, localizarea acestora în Serbia, despre ţinuta tradiţională şi, nu în ultimul rând, despre obiceiurile şi tradiţiile românilor din această zonă.

Şi această dezbatere s-a bucurat de prezenţa unor invitaţi speciali, care cunosc problemele cu care se confruntă comunitatea românilor din Timoc şi încearcă să o sprijine atât cât pot. La masa discuţiilor s-au aflat Cristinel Iovan – vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, părintele Marcel Răduţ-Selişte – în calitate de reprezentant al Mitropoliei Olteniei, inimosul profesor Tudor Nedelcea, Aleksander Najdanovic – preşedintele Asociaţiei Studenţilor Timoceni, Ion Cobisenco – preşedintele Asociaţiei Studenţilor din Basarabia din Craiova, Alla Cebotari, actriţă a Teatrului „Colibri” din Craiova, Dan Lupescu – directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Dolj şi profesorul Valentin Băluţoiu de la Colegiul Naţional „Carol I”. Diaconul Cristian Angel Stăiculescu, profesor la Seminarul Teologic din Craiova, şi-a adus elevii pentru această adevărată lecţie de supravieţuire prin credinţă.

Biblioteca Judeţeană „Alexandru şi Aristia Aman”, o gazdă deosebită

„Incursiunea în lumea credinţei şi, implicit, în viaţa românilor din Timoc, a pornit, şi de această dată, dintr-o sală a Bibliotecii Judeţene „Alexandru şi Aristia Aman”, care a fost, ca întotdeauna, o gazdă primitoare pentru proiectele culturale. Genica Vîţă, reprezentantul acestei instituţii, şi-a manifestat deschis bucuria că biblioteca publică din Craiova, una din cele mai mari din ţară, poate să organizeze un astfel de eveniment. „Avem o bibliotecă foarte bogată, cu un fond de carte generos, mai ales mai pe carte veche, pe tradiţii, pe românii din Valea Timocului. Suntem implicaţi şi în alt proiect cu românii de la Vidin şi sperăm că acest proiect, care se termină în decembrie, să continue”. A urmat apoi o frumoasă prezentare a bisericilor din Timoc, cu istoria lor zbuciumată, prezentare care a fost făcută de tânărul student la Teologie, Isidor Costici, originar din Valea Timocului.

Cristinel Iovan: ”Graniţele artificiale care îi separă pe români vor fi depăşite”

„Cristinel Iovan, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj, i-a felicitat pe cei doi lideri ai studenţilor din Timoc şi Basarabia, care, alături de ceilalţi organizatori, au convins tinerii – prezenţi în număr mare în sală – să participe la o astfel de dezbatere. „Nu am crezut că, în secolul XXI, să mai fie români care pot să fie împărţiţi în două: într-o regiune dintr-o ţară de peste Dunăre să se numească români, iar cei din Valea Timocului să se numească vlahi. La un moment dat, statul român a solicitat ca drepturile minorităţilor să fie respectate după modelul românesc, aşa cum sunt respectate drepturile altor minorităţi care trăiesc în România, aşa cum respectăm şi noi drepturile sârbilor din România. Această separare, care duce la diminuarea numărului de români, nu este un model european pe care să-l promovezi la nivelul unei construcţii politice, aşa cum este Uniunea Europeană. Iar un stat care doreşte să devină membru al UE trebuie să-şi însuşească pachetul legislativ, drepturile şi obligaţiile pe care le au şi celelalte ţări ale Uniunii Europene. De aceea, cred că nu va mai trece mult timp până când aceste graniţe artificiale care-i separă pe românii de-o parte şi de alta a Dunării vor fi depăşite”. Vicepreşedintele Consiliului Judeţean Dolj le-a spus apoi studenţilor din Timoc, Voievodina şi Basarabia că vor fi întotdeauna primi cu braţele deschise la Craiova pentru a studia. „M-aş bucura şi mai mult să nu urcaţi în avionul de Londra şi să rămâneţi acolo, ci să rămâneţi aici la Craiova sau să vă întoarceţi la locul natal şi să puneţi în practică ce aţi studiat aici”, i-a îndemnat, cu sinceritate, Cristinel Iovan, referindu-se la prima cursă care a decolat spre Londra chiar în seara dezbaterii.

Marcel Răduţ-Selişte: „BOR a păstrat permanent contactul cu comunităţile româneşti din jurul ţării”

„Părintele Marcel Răduţ-Selişte a accentuat faptul că, pe plan religios, nu există nici o diferenţă între românii din Timoc şi cei din România, lucru demonstrat de gestul Bisericii Ortodoxe Române care a luat în jurisdicţie pe credincioşii români din Timoc. „Există o logică a fiinţei umane: credinţa în Dumnezeu – şi pe noi ne-a binecuvântat Dumnezeu să fim creştini ortodocşi.  Apoi credinţa în neamul care ţi-a dăruit trupul, dar şi cultura, tradiţiile, locul – şi aici noi vorbim de neamul nostru românesc. Patriarhia Română, Biserica Ortodoxă a păstrat permanent contactul, mai ales după 1990, cu comunităţile româneşti din jurul ţării. Să nu uităm că mai avem un teritoriu românesc, încă nealipit la ţara mamă, Basarabia, să nu uităm şi de nordul Bucovinei, care este, deocamdată, în teritoriul altui stat, să nu uităm nici de Cadrilater, un alt teritoriu în care avem români. Părintele Boian, unul dintre românii noştri curajoşi din teritoriale locuite de românii din afara ţării, a primit ajutorul acordat de la Patriarhie, în momentul în care Biserica Ortodoxă Sârbă, biserică soră cu noi în credinţă, a găsit de cuviinţă să-l îndepărteze din structura administrativă. Biserica Ortodoxă Română l-a primit cu braţele deschise pe părintele Boian şi el este acum parte a clerului ortodox al BOR”. Preotul Marcel Răduţ-Selişte i-a îndemnat apoi pe tinerii din Timoc şi Basarabia să vorbească acasă, în familiile lor, limba română, lucru care îi ajută să păstreze identitatea.

LAURA MOŢÎRLICHE şi MARGA BULUGEAN