Muzeul Olteniei este, anul acesta, cea mai „bogată” instituție de cultură din subordinea Consiliului Județean Dolj

0
92

An plin în evenimente la Muzeul Olteniei, cel puțin judecând după alocația bugetară primită de la Consiliul Județean Dolj: 6.420 mii lei. Cea mai mare parte din sumă, 3.870 mii lei, o reprezintă cheltuielile cu bunuri și servicii, care au mai crescut, recunoaște managerul Florin Ridiche. Și asta pentru a putea fi întreținute corespunzător spațiile în a căror amenajare au fost investite, anterior, sume importante, dar și pentru a menține trendul ascendent al numărului de vizitatori, prin organizarea de evenimente de calitate. Alte 2.220 mii lei sunt puse deoparte pentru cheltuieli de personal.

Cheltuielile de capital însumează 400 mii lei, cele mai însemnate fiind cumpărarea unui autoturism de teren și achizițiile de obiecte de patrimoniu, între care tezaurul de monede de argint descoperit la începutul anului 2013 în comuna doljeană Bulzești. Votat în plenul ședinței ordinare a Consiliului Județean Dolj de marți, 28 ianuarie, bugetul Muzeului Olteniei a fost comentat de consilierii pedeliști.

Mai greu au vrut aceștia să înțeleagă că în discuție încap întreținerea a patru clădiri aflate sub umbrela aceluiași muzeu și achiziționarea unei Dacii Duster prin Programul „Rabla”. Costurile autoturismului – a explicat managerul Florin Ridiche – vor fi acoperite din sumele provenite din contractele de asistență arheologică pe care muzeul le are cu firmele care realizează reabilitarea Centurii de Sud şi a celor două tronsoane ale drumului național Craiova-Calafat.

Instituție de cultură de importanță regională, aflată în subordinea Consiliului Județean Dolj, Muzeul Olteniei îşi desfăşoară, în prezent, activitatea în trei secţii: de Etnografie – Casa Băniei (strada „Matei Basarab” nr. 16), de Ştiinţele Naturii (strada „Popa Șapcă” nr. 8 ) și de Istorie-Arheologie (strada „Madona Dudu” nr. 14), în prelungirea căreia se află clădirea nouă. Activitatea muzeului este finanţată din alocaţii de la bugetul Consiliului Județean Dolj: dacă anul trecut acestea au fost de aproximativ 56 de miliarde lei vechi, în 2014 ele se ridică la 64 de miliarde lei vechi.

Finanțarea se face și din veniturile proprii, care în 2014 se preconizează a fi în sumă de 70 mii lei, provenind din vânzări la standurile instituției (ilustrate, pliante, publicații, contravaloarea comisioanelor aplicate la valoare obiectelor aflate în regim de consignație – ceramică, icoane pe sticlă, instrumente muzicale ș.a.); naturalizări, herbare școlare, insectare; chirii; taxe de intrare în muzeu și pentru cercetarea arheologică; restaurări de obiecte de patrimoniu pe bază de contract.

Asistența arheologică îi pune pe drumuri cu un autoturism necorespunzător

În 2014, cheltuielile de capital prevăzute în bugetul muzeului se ridică la 400 mii lei, din care 100 mii lei vor fi cheltuiți pentru achiziții de obiecte de patrimoniu. „Am solicitat dublarea sumei la acest capitol tocmai pentru a putea achiziționa un important tezaur monetar descoperit pe raza județului Dolj, la începutul anului 2013 – e vorba de tezaurul de monede de argint de la Bulzești”, a explicat managerul Muzeului Olteniei, Florin Ridiche.

Dar nu această cifră, ci achiziția unui autoturism de teren, pentru care este prevăzută suma de 80 mii lei, s-a dorit pe dată lămurită de consilierul Marcel Marcea în cadrul ședinței de marți a Consiliului Județean Dolj. Și s-a lămurit: „Avem trei contracte de asistență arheologică cu firmele care realizează reabilitarea Centurii de Sud Craiova și a celor două tronsoane ale drumului național Craiova-Calafat. Iar arheologii noștri care trebuie să facă verificarea în teren au mari probleme cu actualul autoturism. Mai ales că trebuie să ajungem în zone dificile, să verificăm amplasamente. În plus, e posibil ca din acest an Muzeul Olteniei să fie implicat în asistența arheologică și pentru autostrada Craiova-Pitești. Având în vedere că autoturismul pe care îl deține acum muzeul are deja zece ani vechime, am solicitat acest autoturism de teren. Cheltuielile pentru el pot fi acoperite din contractele de asistență arheologică pe care le avem și le vom avea în anii viitori”, a precizat Ridiche, cu mențiunea că există sume din aceste contracte încă neîncasate din 2013.

«Vă deranjează dacă mașina este Duster și dacă mai e luată și pe Programul „Rabla”?», l-a întrebat președintele Ion Prioteasa pe consilierul Marcel Marcea. „Nu, nu!”, s-a grăbit acesta să răspundă, adăugând: „Dar au fost ceva probleme cu achiziționarea unui autoturism la DGASPC Dolj și e mai bine să lămurim…”. Aluzie, desigur, la ședința Colegiului Director al Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Dolj, din urmă cu o săptămână, în care președintele acestui for, Gheorghe Barbărasă, secretarul Consiliului Județean Dolj, s-a opus vehement ca parcul auto al instituției să mai fie completat.

Spații muzeale cu cât mai moderne, cu atât mai costisitoare

Când tocmai credea că a scăpat de explicații, managerul muzeului a fost luat de în primire de alt consilier pedelist, Cosmin Petruț Călin. Cheltuielile cu bunurile și serviciile, în sumă de 3.870 mii lei, i s-au părut cam mari acestuia, motiv pentru care a cerut să i se prezinte detaliat pe ce se duc banii. Ar fi știut, dacă ar fi participat la discuțiile din comisii, i-au răspuns colegii de ședință. Insistențele consilierului l-au repus în gardă pe Florin Ridiche.

„La reparații curente sunt prevăzute 6 miliarde lei vechi. Din ce motiv? După cum știți, în ultimii ani Consiliul Județean Dolj a făcut investiții în Secția de Științele Naturii, dar a mai rămas un tronson de mai multe spații. E vorba de trei depozite de obiecte de patrimoniu, de arhiva muzeului și de laboratorul de restaurare al acestei secții. Am considerat că e necesar să le reabilităm”, a explicat managerul. Mai greu i-a fost consilierului să priceapă de ce au crescut costurile cu întreținerea muzeului. „Avem trei clădiri. Apoi, în cadrul instituției există foarte multă aparatură modernă, iar consumul de electricitate a crescut automat. Vara e foarte mare, pentru că obiectele de patrimoniu au nevoie de anumiți parametri de umiditate și temperatură”, l-a lămurit Ridiche.

„Este important să organizăm și să găzduim evenimente culturale de calitate”

Și cheltuielile cu publicitate au necesitat explicații: „Anul trecut am primit o sumă importantă pentru activitățile culturale și am înregistrat o creștere a numărului de vizitatori. Noi trebuie să păstrăm acest trend ascendent. Iar acțiunile noastre trebuie să fie popularizate, de aceea am prevăzut 1,6 miliarde lei pentru publicitate”.

Managerul a precizat că, în octombrie a.c., Muzeul Olteniei – membru al Consiliului Internaţional al Muzeelor (ICOM) – a fost ales să găzduiască reuniunea membrilor comitetului pentru patrimoniul de sticlă. Evenimentul – unul deosebit de important, reprezentând recunoaşterea ştiinţifică internaţională a instituției craiovene – va avea caracter aniversar, Comitetul Internaţional ICOM GLASS marcând 55 de ani de activitate. „Va fi o întrunire a specialiștilor în restaurarea sticlei din aproximativ 30 de țări. Manifestarea va fi însoțită și de trei expoziții pentru publicul larg”, a subliniat acesta.

Pe agenda evenimentelor din 2014 mai figurează un festival de film etnografic, tradiționalul Târg al Meșterilor Populari, ca și Salonul Național de Minerale, Fosile și Geme. De asemenea, sunt programate ample manifestări dedicate Anului „Constantin Brâncoveanu” – în care se comemorează împlinirea a 300 de ani de la moartea marelui domnitor –, între care o expoziție cu piese care țin de arta brâncovenească, realizată în colaborare cu Mitropolia Olteniei. „Este important nu numai pentru muzeu, ci și pentru Craiova și județul Dolj să organizăm și să găzduim evenimente culturale de calitate”, a mai spus managerul Muzeului Olteniei. În ce măsură au înțeles consilierul pedelist și colegii domniei sale… mai greu de precizat.

 

În cadrul ședinței ordinare de marți, 28 ianuarie, au fost aprobate și bugetele celorlalte instituții de cultură din subordinea Consiliului Județean Dolj.

Astfel, Biblioteca Județeană „Alexandru și Aristia Aman” a primit 12.728 mii lei, din care 2.368 mii lei cheltuieli de personal, 3.700 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii (cheltuieli de întreținere și funcționare, reparații curente, procurarea de obiecte de inventar, cărți și publicații, alte cheltuieli necesare pentru desfășurarea unor manifestări culturale), 4.460 mii lei pentru proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile postaderare (pentru proiectul „Centru Transfrontalier de Informații și Comunicații Dolj-Vratsa”) și 2.200 mii lei pentru cheltuieli de capital (reparație acoperiș clădire nouă – proiect și execuție, reparație clădire „Aman”, reparație fațadă și acoperiș corp legătură depozit, reparație clădire fosta Școala Populară, rafturi monobloc, depozit etc.)

La Muzeul de Artă Craiova au ajuns 1.374 mii lei: 802 mii lei pentru cheltuieli de personal, 497 mii lei pentru cheltuieli cu bunuri și servicii, 83 mii lei pentru cheltuieli de capital. Veniturile proprii propuse a se realiza de instituție în 2014 sunt în sumă de 8 mii lei. Totodată, au fost alocate 65 mii lei pentru «Consolidare-restaurare Palatul „Jean Mihail”», proiect cu finanțare din fonduri externe nerambursabile, ca și o cofinanțare de 1.250 mii lei.

Alocația bugetară de anul acesta pentru Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj este de 895 mii lei: 250 mii lei cheltuieli de personal, 640 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii, 10 mii lei cheltuieli de capital, din care se scad veniturile proprii, de 5 mii lei.

Școala Populară de Arte și Meserii „Cornetti” are 685 mii lei, din care 620 mii lei cheltuieli de personal, 150 mii lei cheltuieli cu bunuri și servicii și 10 mii lei cheltuieli de capital (achiziționarea de licențe pentru domeniile de activitate ale școlii, instrumente și aparatură muzicală/sonorizare, aparatură IT). În 2014, instituția își propune să realizeze venituri de 95 mii lei.