Terpeziţa – Comuna tradiţiilor ţine pasul cu vremurile

0
459

Constantin Popa - “Anul acesta ne propunem să finalizăm mai multe investiţii. Printre altele, ne dorim să terminăm podul lui Andrei, să pietruim la intrarea în Terpeziţa, unde, cândva, a fost monumentul istoric ridicat în memoria ţăranilor căzuţi în 1907, pe care vrem să-l reabilităm. Am făcut studiul de fezabilitate şi anul acesta vrem neapărat să-l facem. Mai avem în plan să reabilităm încă cinci fântâni în Terpeziţa şi o cişmea, să continuăm puntea peste pârâul Lazu, în punctul Cojocaru”.

Pe drumul judeţean Craiova – Pleniţa, cam la 30 km vest de Craiova, pe valea pârâului cu acelaşi nume, se află situată comuna Terpeziţa, localitate cu oameni harnici şi iscusiţi. Renumită prin faptul că este singurul loc din Dolj unde s-au construit şi se mai construiesc instrumente populare de suflat: ocarina şi drâmba, Terpeziţa nu renunţă la tradiţii, dar ţine pasul şi cu împlinirea cerinţelor actuale, absolut necesare. Ca dovadă, în curând, localitatea va beneficia de apă şi canalizare, de drumuri mai bune şi, de ce nu, ar putea deveni un loc de vizitat pe harta turistică a judeţului. O recomandă, pe lângă frumuseţea peisajului, şi sit-ul arheologic de la Pădurea Galbena, unde, din bătrâni, se spune că însuşi împăratul Traian ar fi poposit şi ar fi întins masă mare…

Trei milioane de euro, pentru infrastructură

Până la a transforma comuna într-un obiectiv turistic, autorităţile locale fac paşi importanţi în dezvoltarea infrastructurii. Conştient că, înainte de toate, este nevoie de drumuri asfaltate şi utilităţi, primarul de la Terpeziţa, Constantin Popa, a accesat bani europeni pentru a putea pune în aplicare planul de dezvoltare a comunei. Astfel că, marea speranţă a autorităţilor este legată de semnarea, în această primăvară, a unui contract pe un proiect integrat pe Măsura 3.2.2. Mai exact, un program în valoare de trei milioane de euro, care urmează să aducă apă şi canalizare în comună, şi care să rezolve o parte din problemele privind accesul în localitate. “Toată finanţarea reprezintă şase milioane de euro, din care trei pentru Terpeziţa şi trei pentru comuna Vela, alături de care am intrat în proiect. Pentru că trebui să contribuim cu o cofinanţare, cu siguranţă o să trebuiască să luăm un credit, altă soluţie nu avem”, spune Constantin Popa.

Una dintre investiţiile importante programată pentru anii următori este refacerea dispensarului uman, pentru care există deja un studiu de fezabilitate. În aceeaşi clădire funcţionează, din anul 2008, şi o farmacie. Pe raza comunei funcţionează şi un dispensar veterinar, unde îşi desfăşoară activitatea doi medici.

Căile de acces sunt reabilitate

Cu cinci sate în componenţă – Terpeziţa, Căciulatu, Lazu, Floran şi Căruia –, într-o zonă în care câmpia se întrepătrunde cu dealul, comuna nu este uşor de administrat, iar căile de acces sunt prima grijă, mai ales atunci când plouă. De aceea, printre investiţiile de anul trecut una dintre priorităţi a reprezentat-o amenajarea drumurilor din localitate. Au fost balastate patru uliţe în comuna Terpeziţa şi una în Lazu, cu banii de la bugetul local şi din cotele de echilibrare. Şi la Căciulatu, drumul a fost refăcut prin balastare, fiind aşteptată o mână de ajutor de la Ministerul Dezvoltării, unde a fost depus un proiect pentru pietruirea şi apoi asfaltarea căilor de acces din sat. Tot anul trecut, în comună s-au reabilitat nouă fântâni, iar islazul comunal a fost igienizat. În scurt timp, peste pârâul Lazu vor începe lucrările de construcţie a unui pod, a cărui valoare totală se ridică la 1,2 miliarde de lei vechi.

Panourile solare încălzesc grădiniţa şi şcoala

Copiii din comună merg la şcoală fie în satul de centru, unde funcţionează Şcoala cu clasele I-VIII Terpeziţa, fie la Căciulatu, la Şcoala cu clasele I-IV. O unitate de învăţământ ar mai fi şi la Lazu, însă aceasta este ţinută deocamdată în conservare, după ce, din cauza numărului prea mic de elevi, a fost desfiinţată. “Şcoala de la Terpeziţa a beneficiat de lucrări de reabilitare pe fonduri europene şi prin bani guvernamentali de la Ministerul Educaţiei, care ne-a dat bani şi pentru construirea unei noi grădiniţe. În plus, am câştigat un proiect pe Fondul de Mediu, pentru instalarea de panouri solare la Terpeziţa, atât la şcoală, cât şi la grădiniţa, care asigură deja căldura şi apa caldă”, explică primarul Constantin Popa.

În cadrul uneia dintre cele mai cunoscute formaţii de artişti din Dolj, Ansamblul “Oltenaşii”, înfiinţat în noiembrie 2008, activează în prezent 28 de copii. Aceştia nu numai că sunt dansatori premiaţi la mai multe concursuri din ţară, dar duc mai departe şi o tradiţie unică în judeţ: învaţă să meşterească şi să cânte la ocarină. O dată pe săptămână, un instructor vine la Căminul Cultural – unde, în prezent, poate fi vizitată şi o expoziţie de tradiţii populare specifice zonei – pentru repetiţii cu copiii.

Legenda împăratului Traian poate atrage investiţii

În fiecare an, în cea de-a treia zi de Paşti, la Terpeziţa, se ţine hora satului, o tradiţie pe care oamenii au grijă să o păstreze. Mizând pe frumuseţea locului şi pe anumite  legende, edilul vrea să pună în valoare un sit arheologic aflat în imediata apropiere a pădurii de salcâmi, de la marginea comunei. Se spune că acolo ar fi poposit chiar împăratul Traian, locul căpătând o semnificaţie aparte. “Avem o pădure de salcâmi, Galbena îi spune, unde avem prins şi un sit arheologic pe Măsura 3.2.2.. Se spune că împăratul Traian s-a oprit acolo pentru a mânca. Acum, aş vrea să pietruim drumul până la pădure, astfel încât să creem condiţii de vizitare. Dacă nu ai infrastructură, nu poţi să faci nimic. După ce rezolvăm problema cu drumul – pentru că nu este o distanţă mare, sunt circa 600-700 de m – şi pietruiesc toată zona respectivă, vrem să facem Ziua comunei acolo, şi să invităm toţi fii satului să participe”, mai spune Constantin Popa.

***

Cu mândrie, primarul afirmă că la Terpeziţa terenul este lucrat în totalitate. Potrivit acestuia, pe raza localităţii există foarte multe asociaţii, cea mai mare dintre ele având nu mai puţin de 1.800 de ha în arendă. Comuna Terpeziţa are o suprafaţă arabilă de peste 6.000 de ha şi, după estimările oficiale, foarte puţini dintre terpeziţeni îşi mai lucrează singuri pământul, majoritatea alegând să dea terenurile societăţilor de profil.

Din păcate, în sectorul zootehnic, comuna a avut de pierdut în ultimul deceniu. Efectivul de animale a scăzut dramatic. Dacă, spre exemplu, în anul 2000 erau aproximativ 1.600 de bovine, în prezent, abia dacă mai sunt 150. În schimb, terpeziţenii, mai ales cei mai tineri, s-au reorientat, şi, cu fonduri europene, încearcă să-şi dezvolte exploataţii apicole.

***

Biserica de la Căciulatu, monument istoric datorită celor peste 100 de ani pe care îi are, a fost recent reabilitată de un meşter din Căciulatu, dar şi cu ajutorul credincioşilor din comună şi a beneficiarilor de ajutor social.

ANA-MARIA GEBĂILĂ şi RADU ILICEANU