Acad. Răzvan Theodorescu a vorbit la Craiova despre „Oltenia lui Brâncoveanu”

0
37

Profesor universitar, membru titular al Academiei Române, autor a numeroase lucrări de istorie, artă românească și europeană și a sute de articole în reviste din țară și străinătate, Răzvan Theodorescu s-a aflat, ieri, la Craiova, unde, la invitația Teatrului Național „Marin Sorescu”, a conferențiat în cadrul „Întâlnirilor SpectActor” despre „Oltenia lui Brâncoveanu”. Tema nu a fost întâmplător aleasă, 2014 fiind declarat, după cum se știe, „Anul Brâncoveanu”, pentru marcarea a 300 de ani de la martiriul Brâncovenilor. Răzvan Theodorescu a vorbit despre contribuția majoră a domnitorului în istoria și cultura națională și s-a referit în principal la ctitoriile sale, evidențiind Mănăstirea Hurezi, pe care o consideră „perla Olteniei” și „o capodoperă a spiritului românesc”. Fost ministru al Culturii și Cultelor la începutul anilor 2000, Răzvan Theodorescu a opinat, în același cadru, și despre competiția pentru titlul de Capitală Culturală Europeană 2021, afirmând că nu îi acordă Craiovei nici o șansă, asta și pentru că nu poartă suficientă grijă patrimoniului pe care deține.

Reluarea „Întâlnirilor SpectActor” în noua stagiune 2014-2015 a avut loc, ieri, la Teatrul Național „Marin Sorescu” cu un invitat care a mai conferențiat din același fotoliu și în urmă cu peste patru ani. Istoric al culturii și istoric de artă, Răzvan Theodorescu vorbea, pe 23 mai 2010 – la scurt timp după încheierea ediţiei a VII-a a Festivalului Internaţional „Shakespeare” – despre „Civilizaţia europeană a epocii lui Shakespeare”. „Pentru mine, întotdeauna revenirea la Craiova este foarte specială. Într-un trecut îndepărtat, am studiat un semestru aici, în 1946. Craiova acelei epoci îmi este foarte bine întipărită în minte”, a declarat invitatul, după scurta prezentare făcută de scriitorul Nicolae Coande, secretar literar al TNC și moderator al întâlnirii.

Răzvan Theodorescu s-a referit la anii domniei lui Brâncoveanu, care au fost marcaţi de un progres economic şi cultural-artistic deosebit, dar mai cu seamă la Oltenia culturală. «Am scris mult despre monumentele acestui spaţiu al Olteniei. M-am lansat cu o scriere despre Cozia, în tinereţe. Am continuat să scriu despre monumentele olteneşti, pregătindu-mă, într-un fel, parcă, pentru anul acesta în care îl celebrăm pe cel care îmi este cel mai drag voievod, cel mai drag personaj al istoriei româneşti. Şi nu neapărat pentru martiriul său – care, evident, e impresionant –, ci pentru că, pentru mine, Brâncoveanu aparţine prezentului. Şi Mihai Viteazul, şi Ştefan cel Mare, şi Mircea cel Bătrân sunt într-o aură aproape de legendă. Brâncoveanu este însă omul de lângă noi, este omul care a iubit cultura. (…) A fost şi este contemporanul nostru absolut. De aceea îl iubesc pe Brâncoveanu. El este creatorul singurului stil panromânesc: niciodată până la el, niciodată după el, românii n-au cunoscut un stil atât de unitar, atât de reprezentativ pentru ei», a afirmat Răzvan Theodorescu.

Acesta a subliniat în mod deosebit grija pentru ctitorii a domnitorului martir, referindu-se la numeroase palate sau case boierești și, desigur, la biserici, zăbovind asupra Mănăstirii Hurezi (sau Horezu). Cea mai de seamă ctitorie a lui Constantin Brâncoveanu, Hurezi este declarată astăzi monument istoric și face parte din patrimoniul mondial UNESCO. „Ne străduim să menținem Hurezi într-o stare foarte bună”, a precizat Răzvan Theodorescu, care este și șeful catedrei UNESCO de Studii Sud-Est Europene din Universitatea de Arte.

Pe parcursul conferinței, invitatul a vorbit despre arhitectura modernă, pictura, sculptura, precum și artele decorative care în epoca brâncovenească au atins forme superioare de realizare artistică, prin sinteza rezultată din asimilarea elementelor noi, occidentale, în elementele tradiționale, creându-se astfel un adevărat stil nou: stilul brâncovenesc.

„Şi astăzi ne domină această umbră strălucită a unui oltean, a unui mare român, a celui care a suferit cea mai teribilă mucenicie din istoria românească. A acestui român autentic, care a fost inteligent, a fost cultivat, a fost în consonanţă cu Europa. A acestui om pe care eu, personal, îl iubesc ca pe un mare contemporan al meu», a concluzionat Răzvan Theodorescu. Peste o lună, la invitația lui Ion Caramitru, acesta va conferenția pe aceeași temă și la Teatrul Național București. La Craiova, Nicolae Coande i-a făcut propunerea să revină spre a vorbi despre o personalitate controversată a istoriei, Carol II.