„Flautul fermecat” va putea fi ascultat, mâine-seară, și la Craiova

0
109

Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu şi pianistul Horia Mihail au plecat pentru a patra oară la drum, propunând publicului un turneu cu o muzică ce poate avea reale virtuţi terapeutice: „Flautul fermecat”. Dacă titlul anterior al turneului era „Flautul de aur”, atât de mulţi spectatori au rămas vrăjiţi de sunetul acestui instrument, încât i-au spus instinctiv „Flautul fermecat” şi, precum în poveşti, aşa i-a rămas numele.

Periplul muzical se desfăşoară în perioada 14-25 iunie a.c., sub egida Centrului Cultural Media Radio România, Radio România Cultural şi a Asociaţiei Culturale „Accendo”, cuprinzând cinci oraşe ale României. Între acestea, și Craiova, unde „Flautul fermecat” va ajunge mâine, 17 iunie. Recitalul celor doi muzicieni – Ion Bogdan Ştefănescu urmând să cânte cu al său flaut „Muramatsu”, din aur de 18 karate – va avea loc, cu începere de la ora 19.00, pe scena Filarmonicii „Oltenia”, în cadrul stagiunii estivale a instituției. Prețul unui bilet: 10 lei, cu reducere la jumătate pentru elevi, studenți și pensionari.

Cea de-a IV-a ediție a turneului național „Flautul fermecat” a debutat sâmbătă, 14 iunie, în Baia Mare, iar astăzi ajunge la Teatrul Dramatic din Caracal. După Craiova vor urma Teatrul „Jean Bart” din Tulcea (21 iunie) și Sala Radio din București (25 iunie).

O nouă călătorie sonoră prin orașele României

«Flautul fermecat poate fi de aur, de argint, de lemn sau de diferite mărimi, în funcție de buna mea inspirație. Cu siguranță, în edițiile viitoare le voi prezenta publicului pe toate. De data aceasta însă, vedeta este tot flautul meu „Muramatsu” de aur de 18K, un instrument robust, cu sunet îngeresc, acompaniat de același pianist, pe care l-am numit „de aur”, Horia Mihail», declară Ion Bogdan Ştefănescu.

Călătoria sonoră propusă acoperă peste o sută de ani de creaţie muzicală. Compozitorii „vedetă” ai recitalului vor fi Franz Schubert, Gabriel Fauré, George Enesccu, Maurice Ravel, Grigoraș Dinicu ş.a., iar cei doi muzicieni au ales bijuterii muzicale mai puţin cântate pe scenele de concert din România. „În simplitatea sa profundă, care pare uneori supranaturală, sunetul flautului va seduce şi anul acesta audienţa, convingând-o încă o dată că orice instrument, pentru a deveni fermecat, are nevoie de intervenţia unui muzician, care de această dată poartă numele Ion Bogdan Ştefănescu”, spune Oltea Şerban-Pârâu, director al Centrului Cultural Media Radio România, partener al evenimentului.

Ion Bogdan Ştefănescu: trei decenii de intensă activitate artistică

Flautistul Ion Bogdan Ştefănescu s-a născut în oraşul Câmpina, judeţul Prahova, la 25 aprilie 1969. Este doctor în muzică din anul 2002, când a obţinut înalta calificare profesională la Universitatea Națională de Muzică din Bucureşti, cu lucrarea „Tehnici şi timbralităţi arhaice în creaţia contemporană pentru flaut”, avându-l ca profesor îndrumător pe compozitorul Octavian Nemescu. În anul 1995 a obţinut diploma de Master of Music la Universitatea Illinois din Urbana-Champaign (S.U.A.), unde l-a avut ca profesor pe renumitul flautist englez Alexander Murray.

După terminarea studiilor, în 1993, la Facultatea de Interpretare Muzicală – secţia Flaut (clasa prof. Virgil Frâncu) a Universității Naționale de Muzică din Bucureşti a fost cadru didactic, până în 1998, la această prestigioasă instituție de învățământ. Apoi, a devenit membru al Orchestrei Simfonice a Filarmonicii „George Enescu”, unde deţine funcţia de prim-flautist, şef de partidă. Din anul 2007 este şi solist concertist onorific al Filarmonicii „Banatul” din Timişoara.

Din 1983 şi până în prezent, Ion Bogdan Ştefănescu a desfăşurat o intensă activitate artistică, susţinând nenumărate recitaluri şi participând la o serie impresionantă de festivaluri naţionale şi internaţionale. Dintre importantele şi onorantele distincţii pentru meritele sale artistice amintim Medalia „Meritul Cultural” în grad de Cavaler, conferită de Preşedintele României (2011), Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare, acordat formaţiei camerale „Trio Contraste”, al cărei membru este (2009), Premiul Revistei „Muzica” pentru interpretare (2009), Premiul Uniunii Compozitorilor pentru interpretare solistică (2007), Medalia „Meritul Cultural” conferită de Preşedintele României (2004) ș.a.

Horia Mihail: concerte și recitaluri pe patru continente

Pianistul Horia Mihail a debutat în oraşul său natal, Braşov, până în prezent concertând de peste 200 de ori cu marea majoritate a orchestrelor simfonice din România. A susţinut concerte, recitaluri solo şi de muzică de cameră în 18 ţări pe patru continente, colaborând cu artişti reputaţi. După 14 ani de studii în țară, cu prof. Stela Drăgulin (la Braşov) şi prof. Constantin Ionescu-Vovu (la Academia de Muzică din Bucureşti), a urmat cursurile Universităţii din Illinois, unde a studiat cu Ian Hobson, obţinând diplomele de absolvire şi de masterat în 1995, după o perioadă de trei ani. În 1999 a primit Artist Diploma de la Boston University.

După ce a profesat aici o perioadă de trei ani ca lector universitar, a revenit la Braşov în toamna anului 2002, ca solist concertist al Filarmonicii şi membru al deja cunoscutei formaţii „Romanian Piano Trio” (alături de violonistul Alexandru Tomescu şi violoncelistul Răzvan Suma), cu care a susţinut concerte de mare succes în ţară şi în străinătate. Din 2009 artistul deţine statutul de solist concertist al Orchestrelor şi Corurilor Radio.

În anii trecuți, artistul a susţinut un turneu naţional de recitaluri solo cu un program integral Franz Liszt, intitulat „Pianul călător – Pe urmele lui Franz Liszt”, pe care îl va continua. Proiectul „Duelul viorilor – Stradivarius versus Guarneri” l-a adus alături de violoniştii Liviu Prunaru şi Gabriel Croitoru pe scene din şase oraşe din ţară, iar proiectul „Cele trei dive” (alături de celebrele cântăreţe Ruxandra Donose, Teodora Gheorghiu şi Leontina Văduva) – la Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara.

În program:

Franz Schubert: Introduktion und Variationen

Franz Doppler: Fantaisie pastorale hongroise, op. 26

Pietro Morlacchi: „The Swiss Shepherd”

Petre Elinescu: Introducere şi Dansul vrăjitoarelor

Gabriel Fauré: Fantaisie

George Enescu: Cantabile et Presto

Maurice Ravel: „Pavane pour une infante défunte”

Bohuslav Martinu: Scherzo

Frank Martin: Ballade

Vasile Jianu: Preludiu și Rigaudon

Grigoraș Dinicu: Hora staccato