Craioveni trimişi în judecată pentru fraude pe eBay şi Pay Pal

0
1269

La sfârşitul săptămânii trecute, procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova au finalizat cercetările într-un dosar amplu şi au dispus trimiterea în judecată a nu mai puţin de 11 persoane, 9 dintre acestea aflate în stare de arest preventiv, pentru înşelăciuni pe Internet comise în dauna unor cetăţeni americani. Mai precis, inculpaţii, organizaţi într-un grup infracţional pe mai multe paliere, în cadrul unor licitaţii fictive pe eBay sau Pay Pal, ofereau spre vânzare autoturisme de lux pe care nu le deţineau în realitate, sumele astfel obţinute, de ordinul sutelor de mii de dolari, fiind trimise în ţară, fie ascunse în diverse obiecte, fie prin Western Union. Dosarul a fost înaintat Tribunalului Dolj, instanţă care sâmbătă, 7 ianuarie a.c., a menţinut arestul preventiv faţă de cei nouă inculpaţi, primul termen al procesului fiind stabilit pentru 1 februarie a.c.

Prin rechizitoriul finalizat pe 6 ianuarie a.c., procurorii DIICOT – Serviciul Teritorial Craiova au dispus trimiterea în judecată, în acest dosar, a 11 persoane acuzate de înşelăciuni prin intermediul Internetului. Este vorba despre Gabriel Munteanu zis “Grăsuţul”, Ştefan Dan Bărbulescu, Ioan Alexandru Zaharia, Constantin Sulcea, Marius Cosmin Budulan, Răzvan Daniel Bancău, George Totoianu, Daniel Ionuţ Florea, Bogdan Ionuţ Mişcoci, Nicuşor Andrei Marica şi Marius Bogdan Coman, primii nouă aflaţi în Penitenciarul de Maximă Siguranţă Craiova, întrucât sâmbătă, 7 ianuarie a.c., Tribunalul Dolj a menţinut faţă de ei arestarea preventivă.

Destructurarea acestui grup a pornit la sfârşitul anului 2010, de la o informaţie conform căreia Marius Bogdan Coman, împreună cu alte persoane neidentificate la acea vreme, făcea parte dintr-un grup infracţional organizat specializat în copierea datelor de pe cardurile bancare şi clonarea acestora pentru efectuarea de retrageri de bani din bancomate. În cuprinsul materialului informativ înaintat DIICOT Craiova se făceau referiri la diverse persoane care ajunseseră pe teritoriul SUA, de unde desfăşurau diverse activităţi infracţionale, între membrii grupării aflaţi în România şi cei din SUA fiind remarcată o comunicare permanentă atât telefonică cât şi pe Internet.

Primele plângeri din SUA, în martie 2011

A fost demarată o anchetă împreună cu poliţiştii BCCO Craiova, iar la mijlocul lunii februarie 2011 informaţiile strânse atestau lărgirea grupului infracţional prin apariţia în cadrul acestei organizaţii a lui Gabriel Munteanu zis “Grăsuţul”, cunoscut cu preocupări în materia infracţiunilor de criminalitate informatică şi care fusese arestat în Republica Cehia, fiind eliberat în luna decembrie 2010, când a revenit la Craiova. Încet, încet, au început să iasă la iveală şi activităţile cu care se ocupau membrii grupului, stabilindu-se că Munteanu coordona comiterea de fraude în reţelele Pay Pal şi eBay, ajutat de Ştefan Dan Bărbulescu, Ioan Alexandru Zaharia şi Constantin Sulcea.

“Grăsuţul” îi folosea pe cei doi acoliţi pentru deschiderea de conturi la diferite unităţi bancare de pe raza municipiului Craiova, în care erau transferate sume de bani provenite din accesarea şi fraudarea unor conturi Pay Pal. În perioada în care poliţiştii şi procurorii de crimă organizată craioveni înaintau cu ancheta atât în privinţa persoanelor implicate, precum şi a genului de infracţiuni săvârşite, reprezentanţii Companiei Pay Pal făceau primele demersuri legale prin care sesizau faptul că persoane necunoscute au accesat în mod ilegal platforma Pay Pal, prin folosirea a cinci conturi germane Pay Pal sparte, făcând transferuri neautorizate din respectivele conturi în şapte conturi Pay Pal româneşti, plângerile fiind adresate în luna martie 2011 Procurorului General al României. Printre numele prezentate de reprezentanţii companiei se regăseau Bărbulescu şi Zaharia.

Colaborarea cu Serviciile Secrete din SUA (United States Secret Service) a condus la identificarea şi prinderea de către autorităţile judiciare americane şi  române a nucleului de bază al grupului infracţional. Astfel, la începutul lunii iunie 2011, autorităţile americane au avut informaţii conform cărora, la unele adrese din Comitatul Gwinnet, Georgia, se găseau anumite obiecte utilizate în activităţi infracţionale. În urma percheziţiilor efectuate, americanii i-au arestat pe Silviu Florinel Leoveanu, Silviu Cătălin Malea şi Ionuţ Cătălin Budulan, toţi cetăţeni români, reţinându-se faptul că aceştia primiseră prin transfer electronic importante sume de bani pentru “vânzarea” on-line de autovehicule pe care nu le livraseră niciodată către cumpărători, la percheziţii fiind găsite şi paşapoarte falsificate. De mare ajutor le-a fost anchetatorilor craioveni ceea ce a povestit Ionuţ Cătălin Budulan, aflat în detenţie în SUA, al cărui frate era în Dolj, în acel moment, autorităţilor americane.

Trei arestaţi în State

După cum au consemnat procurorii craioveni în rechizitoriu, Budulan povestea că “i-a fost clară schema (fraudarea licitaţiei) în luna iulie 2010, în timp ce se afla în Craiova, România. El a mai declarat că se plângea unui prieten – Bogdan Ionuţ Mişcoci – despre problemele legate de afacerea cu magazinul din Craiova… Budulan afirma că Mişcoci i-a oferit oportunitatea de a face nişte bani buni, folosind documente false pentru a ridica bani cash prin Western Union sau alte afaceri de tranzacţionare a valutei cu ajutorul Internetului. Budulan Ionuţ Cătălin afirma că urma să fie plătit cu un procent de 15% din banii tranzacţionaţi. Budulan a declarat că prima tranzacţie în care a fost implicat a fost ce-a în care a primit aproximativ 2.000 dolari la unul din sediile Băncii Transilvania din Craiova de  la o persoană străină din S.U.A. (…) El a mai afirmat că şi-a folosit identitatea reală la primirea acestor bani şi că a dat această sumă către Mişcoci. Budulan spune că Mişcoci i-a plătit între 3.000 – 5.000 dolari pentru prima excursie în S.U.A. în august 2010. (…) Budulan spune că în continuare cu un alt prieten al lui Mişcoci a călătorit în SUA”. Tot în declaraţia dată în faţa autorităţilor americane, Budulan mai povestea că Mişcoci trimitea bani în România fie prin Western Union, fie prin poştă, ascunşi în jucării ce urmau să ajungă în România, recunoscând că şi el a trimis bani cash ascunşi în jucării de două sau trei ori.

Punând cap la cap toate probele, oamenii legii au stabilit că era vorba de un grup infracţional organizat compus din mai multe celule, una condusă de Bogdan Ionuţ Mişcoci şi alta de Gabriel Munteanu, care au colaborat atât între ele cât şi cu alte celule, ierarhia inferioară fiind constituită din inculpaţii Zaharia Ioan Alexandru şi Bărbulescu Ştefan Dan pentru inculpatul Munteanu Gabriel, iar în privinţa inculpatului Mişcoci Bogdan Ionuţ erau utilizaţi în special pentru retragerea banilor inculpaţii Budulan Marius Cosmin, Bancău Răzvan Daniel, Sulcea Constantin şi Florea Daniel Ionuţ, după cum au mai precizat procurorii craioveni din cadrul DIICOT.

Astfel, pe 14 iulie 2011 poliţiştii şi procurorii de crimă organizată craioveni au descins la domiciliile principalilor suspecţi din dosar, care au fost “săltaţi” şi duşi la audieri la DIICOT Craiova.

 

Toţi cei 11 inculpaţi din dosar sunt acuzaţi de constituirea unui grup infracţional organizat, aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unui astfel de grup, deţinere de echipamente în vederea falsificării instrumentelor de plată electronică, acces fără drept la un sistem informatic, în scopul obţinerii de date informatice şi prin încălcarea măsurilor de securitate, producerea, vinderea, distribuirea, punerea la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept a unui dispozitiv sau program informatic conceput sau adaptat în scopul săvârşirii de infracţiuni sau punerea la dispoziţie, sub orice altă formă, fără drept, a unei parole, cod de acces sau alte date informatice care permit accesul total sau parţial la un sistem informatic în scopul săvârşirii de infracţiuni, cauzarea unui prejudiciu patrimonial unei persoane prin introducerea, modificarea sau ştergerea de date informatice, prin restricţionarea accesului la aceste date ori prin împiedicarea în orice mod a funcţionării unui sistem informatic, în scopul de a obţine un beneficiu material pentru sine sau pentru altul şi efectuarea de operaţiuni financiare în mod fraudulos sau complicitate la comiterea acestor infracţiuni.