Romii: Pentru Francois Hollande, „politica guvernului a fost definită”

0
32

Se deplasează astăzi, la Paris, preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, în postura de „salvatore della patria”, pentru unele diligenţe, înţelegem, pe lângă conducerea PS, în „chestiunea romilor”, realmente inflamată, inclusiv la nivelul guvernului francez, unde controversele dintre miniştrii Manuel Valls şi Cecile Duflot au avut nevoie, marţi, de intervenţia premierului Jean Marc Ayrault, chiar în Adunarea Naţională. „Nu există motive pentru exacerbarea acestor probleme dificile”. Şi, potrivit acestuia, „datoria oamenilor de stat este să avanseze soluţii concrete, eficiente şi nu de a se opune unii altora pentru rezolvarea lor”. Să ne optim puţin, dar foarte puţin, la dexterităţile de „trimis special” ale lui Valeriu Zgonea, deloc plin de tact şi dibăcie şi chiar de orice simţ al realului, peste care cu greu se poate trece. Când afirmă, într-o declaraţie de presă, scandaloasă prin diletantismului ei, că va avea întâlniri cu „secretarul general al PS” şi „preşedintele Parlamentului” pe tema Schengen, în ajunul deplasării, îşi dă realmente în petic. Şi se consideră al treilea om în stat. Socialiştii francezi, având ca lider „un prim-secretar”, omologul lui Valeriu Zgonea fiind preşedintele Assemblee Nationale (Adunarea Naţională). Botezarea demnităţilor celor pe care îi va întâlni este o dovadă de neonorare cuvenită a funcţiei, cu nevricalele sale provinciale. În Franţa, presa relatează zilnic despre aprinsa polemică privind romii şi, ieri, aşteptată era o referire a preşedintelui Francois Hollande, în şedinţa Consiliului de Miniştri, la diferendul dintre Manuel Valls şi Cecile Duflot, răzbătut în presă. Până la urmă, Francois Hollande a cerut „unitate, responsabilitate şi solidaritate” miniştrilor, chemaţi la ordine „pentru ultima oară”, afirmând că „politica guvernului a fost definită”. Din punctul de vedere al premierului francez Jean Marc Ayrault, aceste probleme cu „demantelarea taberelor ilicite” pot fi rezolvate prin aplicarea circularei guvernamentale din august 2012, care prevede „fermitate şi umanitate” pentru familii. „Când deciziile justiţiei sunt luate, Ministerul de Interne, Poliţia şi Jandarmeria execută aceste decizii”, a spus Ayrault, în prezenţa lui Manuel Valls, adăugând: „Soluţii se pot găsi, cu condiţia ca persoanele în cauză să respecte legile Republicii”. Cum polemica s-a acutizat, Manuel Vallas nu regretă nimic din ceea ce a declarat, deşi anterior „Le Point” reţinuse, pe surse, că „regretă tonul dezbaterii, denaturarea propriilor cuvinte şi atacul al cărui obiect este”. Ceea ce era o notă mai subtilă. Acum câteva idei pe fond. Michael Guet, care lucrează la Consiliul Europei, ca reprezentant special al secretarului general însărcinat cu problemele romilor, opinează că sunt recenzaţi 16.949 persoane care trăiesc în tabere ilicite, în marea majoritate romi. Cifra este precisă. Dar este anti-constituţională recenzarea oamenilor în funcţie de etnie. Există o structură la nivelul Consiliului Europei care se ocupă de problemele romilor din 1995. Sintagma „romi migranţi” este neavenită, cei mai mulţi fiind cetăţeni europeni şi, prin urmare, nu sunt „migranţi”, în sensul legislaţiei europene. În ţările din nordul Europei pot fi întâlniţi romi slovaci, cehi şi polonezi. În Franţa, Italia şi Spania găsim romi veniţi din România, ţară latină. Deşi în Spania (40.000), Italia (70.000), Belgia (30.000) sunt mai mulţi romi, problema nu este atât de mediatizată şi politizată. Principalul neajuns al acestora, peste tot: lipsa locuinţelor. Contrar a ceea ce se spune, Franţa nu a primit mai mulţi romi în ultima vreme. Iar fixaţia lui Manuel Valls are şi raţiuni politice. Cum stânga, căreia îi aparţine, clamează „solidaritate”, „ospitalitate”, „inserţie socială”, nu poate rezolva aceste probleme, Frontul Naţional profită de beneficii. Şi acum doar trei date: 31 iulie 2012 – Ministerul de Interne dispune demantelarea taberelor de romi; 15 martie 2013 – ministrul de Interne declară că romii nu doresc să se integreze în Franţa; 24 septembrie 2013, pe France Inter – din nou declaraţii conform cărora „romii au vocaţia revenirii în România şi Bulgaria”. Toată tevatura, realmente disproporţionată, l-a obosit şi enervat pe ministrul de Interne, care s-a văzut devansat în sondaje, la cota de popularitate, de Alain Juppe. Între timp, ministrul francez de Externe, Laurent Fabius, a făcut declaraţia halucinantă conform căreia ţara sa se opune luării unei decizii, până la sfârşitul anului, privind intrarea României în Schengen, şi din cauza romilor.